zambet innoptat

Avea luna in ochi si soarele intre dintii din fata. Zambea ori de cate ori vroia sa aduca lumina. Deschidea ochii de fiecare data cand zambetul ei lumina durere si suferinta, razboi si sange. Deschidea ochii si era noapte, nimic nu mai putea fi zarit. Totul era un secret, insa.
Era fericita. Nimeni nu ii stia taina.
Detinea miracolul fericirii nemuritoare. Si nimeni nu banuia.
Cu exceptia lui. O fi posibil sa scanteia din coltul gurii sa o fi dat de gol? Nu vom stii niciodata. I-a promis ca o va face fericita iar ea a suras atotstiutore. Privirea ei mocnea de noapte.
El a furat totul cu un sarut. A furat soarele si i-a lasat numai luna. Noapte neintrerupta pe veci.
Sau cel putin pana cand se va ivi cineva cu soarele intre dinti. Cineva caruia sa ii fure soarele si sa dispara cu el.